Bicameralul înseamnă efort dublu continuu. Cele două camere ale Parlamentului fac, practic, acelaşi lucru. Astfel, avem efort dublu continuu: Dublu la discuţii şi atribuţii. Dublu la timp. Dublu la angajaţi: personal administrativ, experţi parlamentari etc.
O singură cameră în Parlament e suficientă. Pentru că Parlamentul ar fi mai eficient şi procesul legislativ nu s-ar mai repeta în gol. Astfel, Parlamentul chiar ar putea colabora cu Guvernul şi împreună ar face schimbările legislative din România mai rapid.
Parlamentul astăzi
În Constituţia României scrie că Parlamentul e instituţia reprezentativă supremă a poporului român şi unica autoritate legiuitoare a României.
Cum e structurat
Parlamentul României
În prezent, Parlamentul României se constituie din Senat şi Camera Deputaţilor. Legea electorală a stabilit numărul actual de parlamentari la 471. Dintre ei, 334 sunt în Camera Deputaţilor, iar în Senat, 137, aleşi prin vot uninominal pentru 4 ani.
Există diferenţe
între camere
• Senatorii sunt primii solicitaţi pentru cele mai multe legi ale ţării.
• În anumite situaţii, precum adoptarea de tratate internaţionale, deputaţii sunt solicitaţi primii conform Constituţiei.
• Deputaţii, comparativ cu senatorii, reprezintă un număr mai mic de cetăţeni.
Cum se adoptă o lege
în Parlament
Parlamentul nostru adoptă legile constituţionale (care schimbă Constituţia), organice si ordinare. În prima fază, ca o lege să fie adoptată, trebuie să existe o iniţiativă legislativă, care vine fie de la Guvern, fie de la deputaţi şi/sau senatori, fie de la minimum 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.
În faza a doua, una dintre camere primeşte iniţiativa legislativă, în funcţie de subiectul acesteia. În maximum 45 de zile pentru o lege obişnuită şi în nu mai mult de 60 de zile pentru legi mai complexe, camera respectivă trebuie să se pronunţe. Orice lege va fi automat adoptată, dacă în termenul dat, camera nu se pronunţă.
În cele 45 sau 60 de zile ale adoptării, legea se supune unui acord legislativ, e analizată de comisa de specialitate, se depun amendamentele etc. Diverse comisii şi comitete o pot respinge pe parcurs, ceea ce reîncepe tot procesul. În plus, legile se împotmolesc în chichiţe legale. Concret, legea Referendumului a fost înregistrată pe 19.07.2005 la Senat şi publicată în Monitorul Oficial pe 27.07.2006. Un an pentru o lege!
În România, bicameralul înseamnă efort dublu continuu
• Dublu la discuţii: cele două camere fac, practic, acelaşi lucru: se aleg la fel şi au aceleaşi atribuţii. Discuţii duble, atribuţii duble, efort dublu. Sumă dublă de bani, timp dublu.
• Dublu la timp: Executivul e adesea obligat să dea ordonanţe de urgenţă pentru a face faţă rapid nevoii de reglementare. Pentru că procesul din Parlament durează dublu.
• Dublu la angajaţi: paznici, şoferi, personal administrativ, experţi parlamentari şi birou de presă separate. Dublu la salarii pentru oameni care fac acelaşi lucru.
În alte ţări, bicameralul e util pentru că o cameră se ocupă de probleme naţionale, iar alta de regionale. Oameni platiţi pentru a face lucruri diferite.
Iată numai o dovadă a acestui sistem greoi de lucru: în 3 ani de când suntem în Uniunea Europeană, deşi i-a fost solicitată contribuţia, Parlamentul nostru nu a transmis niciun aviz consultativ Parlamentului European, în niciun domeniu, la niciun act adoptat la nivel European.
Avantajele Parlamentului Unicameral
O singură cameră în Parlament e suficientă. De ce:
• Pentru că Parlamentul ar fi mai eficient şi procesul legislativ nu s-ar mai repeta în gol. Totul ar fi mai simplu, mai rapid. Astfel, Parlamentul chiar ar putea colabora cu Guvernul şi împreună ar face schimbările legislative din România mai rapid.
• Cetăţenii români şi-ar putea exprima mai uşor şi mai rapid opiniile legislative în cadrul UE.
• Cele două camere nu se controlează una pe cealaltă. Mai mult, se ţin de mână. Ele sunt deja controlate de Curtea Constituţională.